Românca Mioara Corozel Cherki, în top 10 artiști locali conform World Art Dubai

 

Succesul poate fi definit în multe feluri, depinde de modul în care privești viața, dar cel mai important lucru în această călătorie a noastră este să fim fericiți. Acest cuvânt efemer este atât de plin de semnificații încât o viață de om nu ne-ar ajunge pentru a-l cuprinde, cât și pentru a-l înțelege pe deplin.

Arta este un fel de a vedea viața diferit, este un mod de a fi altcineva; noi suntem o artă în principiu, având un creator, poate Marele Anonim. Câtă meticulozitate îți trebuie să creezi o opera de artă, să-i dai viață, personalitate, puțin din tine, exact cum avem și noi de la El așa și un artist oferă creațiilor sale.

ICY iubește artiștii și pe El, iubim faptul că ei ne înseninează zilele create de El; ce tablouri ies! La fel de frumoase ca tablourile doamnei Mioara.

Mai jos sunt câteva detalii ce reliefează succesele doamnei Mioara din ultimii ani, cu această ocazie ținem să o felicităm și să îi urăm multă baftă în continuare:

 

2017 – World Contemporary Artists Organisation Hong Kong – Selecționată printre 20 de artiști pentru concursul video ” My Story with WCA ”

2017 – Selecționată printre cei mai buni 10 artiști locali la World Art Dubai

2017 – Voyage et Lumière – Expoziție colectivă sub egida Institutului Cultural Francez și a Ambasadei Franței în Emiratele Arabe Unite

2016 – Două lucrări selecționate la concursul național în EAU Renaștere/Transitions

2016 – Tăcere Albastră – Prima expoziție solo la The Space Gallery Abu Dhabi EAU

2013 – Gânduri și Impresii – Prima expoziție colectivă la Art & Soul Gallery Chennai India

 

În toți acesti ani a participat la nenumărate expoziții colective.

 

În rândurile ce vor urma, doamna Mioara își va prezenta ”povestea vieții”, pe scurt, cum a reuși să ajungă o artistă de succes, și nu exagerăm când spunem acest lucru:

 

”Născută în 1969 în Vaslui,  întreaga copilărie și adolescență am trăit-o sub semnul unei societăți de formatare și uniformizare a individului, a perspectivei asupra vieții în general și a culturii artistice și intelectuale în special, cu limitele și direcțiile impuse de regimul comunist.

Prin prisma lipsei de abundenţă însă, atât la nivelul material al necesităților primare cât și al resurselor necesare îmbogățirii intelectuale, fiecare “pépite d’or” era descoperită cu entuziasm,  împărțită și discutată cu înflăcărare.

Am avut o copilărie fericită datorată stabilității și armoniei familiale și mai ales dragostei precoce pentru lectură .

Un raport estetic, o privire din punct de vedere estetic asupra lumii a fost trăsătura ce m-a caracterizat din copilărie. Cred că ne naștem deja cu o anumită tendință, cu un fel de a fi, cu anumite trăsături de caracter sau talente a căror prezență o simțim la nivel profund și care mai devreme sau mai târziu se vor exprima, sub presiunea unor trăiri sau circumstanțe.

Artistul trăiește nu doar prin percepția sa asupra lumii, ci prin percepția și analiza sentimentelor sale ca răspuns al impactului lumii asupra sa, sau cel puțin al acelor aspecte ale lumii față de care sensibilitatea sa este marcată.

În școala generală eram fascinată de alura și eleganța artistică a profesoarei de arte plastice, care însă nu m-a încurajat în mod special în căutările mele artistice, lipsindu-i căldura umană necesară construirii unei punți spre dăruire și impărtășire.

Mai târziu m-am înscris la Școala Populară de Artă , un curs în cadrul Casei Armatei din Vaslui în vederea preparării examenului de admitere la facultate, proiect abandonat apoi pe măsură ce realizam utopia reușirii unui astfel de proiect : nu eram nici vreun geniu și nici susținere prin nomenclatură nu aveam. În plus, subiectele apreciate la acea vreme, de idealizare a societății comuniste și a ” omului nou” nu erau pe măsura viziunii și a entuziasmului meu.

De altfel, educația mea artistică s-a aprofundat mai târziu, dupa ce viața m-a purtat pe drumuri întortochiate și grele, la marginea disperării uneori, departe de casă și de cei dragi.

Optimistă și curajoasă din fire, preferând riscul schimbării și aventurii în locul stabilității stagnante  ( principiu primordial al vieții , aveam să înțeleg mai târziu) și încrezătoare în steaua mea călăuzitoare, într-un final m-am reîntâlnit cu Arta nu doar ca autodidact, la nivel intelectual, ci într-un context de trăire interioară intensă care a basculat în pasiune, în nevoie viscerală de exprimare a unui prea – plin emoțional ce nu putea fi dezamorsat în alt fel. Această presiune s-a petrecut in timpul șederii mele de doi ani în sudul Indiei, tărâm misterios și exotic,  încărcat cu energii ce nu pot lăsa pe nimeni indiferent.

Doi ani trăiți cu o intensitate inegalabilă, ce m-au încărcat cu o iubire și o curiozitate nesățioasă față de această cultură, orientându-mi lecturile spre Tagore, Krishnamurti, Osho, Eliade și mitologia indiană: Ramayana, Mahabharata, Upanishadele, Vedele. De fapt spectrul lecturilor mă poartă înspre Tibet, dar și spre filosofi ca Alan Watts sau  Neagu Djuvara, deși  în ultimii ani am fost axată mai mult pe autorii francezi .  Sunt curioasă de tot ce mă îmbogățește spiritual și cred că acest parcurs este el insusi uimitor și relevant și pentru procesul de creație.

Adolescența mi-a fost bântuită de picturile lui Balasa, în special de ” Căderea lui Icar” , expusă la Muzeul Județean Vaslui, în fața căreia mă cufundam în albastrul indescriptibil, albastru cu care am de altfel o relație specială în lucrările mele, prin simbolistica cu care este încărcat.

Admirația purtată maeștrilor clasici m-a împiedicat mult timp să trec eu însămi la actul de a crea, de a căuta acel ceva dincolo de un simplu hobby, un adevar demn de a fi exprimat. Abia descoperind și înțelegând arta modernă și contemporană, am integrat faptul că “Arta este numele pe care îl dăm propriilor sentimente făcute publice ” , că reprezină cristalizarea unor emoții în aspectul vizibil. Emoții ce trebuie lăsate să apară de la sine, niciodată forțate, niciodată vrând să spui prea mult…

Lucrez întotdeauna cu o mare umilință, deseori construiesc mental înainte de a începe o lucrare, dar mă las cu plăcere purtată de dansul creației în care îmbrățisez orice pornire spontană spre o direcție nouă, neprevăzută.  Muzica poate fi energia declanșatoare,  deseori devenind obsesională pe tot parcursul procesului, corpul facand parte din tabloul insusi. Ceea ce mă interesează în Artă este puterea evocatoare a Spiritului, atât în ceea ce privește procesul creației cât și ecoul reverberat în privitorul sensibil.

Cultivarea acestei sensibilităti față de frumos, de bun, de simplicitate, de adevăr, aparține luminii interioare a fiecăruia dintre noi și este ceea ce doresc copiilor mei si fiecărui dintre voi. Transformând o lume de zgomot si haos , într-una de armonie și pace.”

7 thoughts on “Românca Mioara Corozel Cherki, în top 10 artiști locali conform World Art Dubai

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *